00:03
"-Cine vrea sa-ți
citeasca ție gândurile triste și cine dracu o să mai dea și bani pe asta ?!
- Aici nu e vorba de gânduri
triste. Credeam doar ca, ceva la sentiment nu strica.
-Nu strica, pe dracu. Nu ii vezi
că manâncă la fast-food-uri ? Ei n-au timp sa le tihneasca o bucata de pâine in
stomac și tu vrei sa-ți citeasca ție căcaturile
-Bai, erau scrise frumos, era
vorba despre ei și despre cotidianul din care nu le terce prin cap sa se
trezeasca. Mă pricep la asta, nu vorbeam prostii.
- Mi-ai cerut părerea, ți-am
dat-o. Vrei să scrii despre cotidian, așteaptă-te să trăiești in continuare in
cotidian. Vrei să scrii fara invelișuri, făra inhibitii ? Pregatește-te de o
carte "nedusa la biserică".
Vezi frunza aia ?!
-Da, ce-i cu ea ?
-O frunză portocalie spre maro
care cade, corect ?
-Practic vorbind...da !
- Vezi ! despre asta vorbesc. În cartea ta, frunza se îndrepta letargic spre pamânt, lăsând natura să ii
induca diferite infelxiuni de culoare. Ruginiul de toamnă prematura in bătăile
soarelui de sfarsit de august...
-Te apropii...
-E o frunza care cade,
dobitocule, atât ! Au ei timp de descrieri, în ziua de azi ?. Au timp de
Făt-frumos pe calul său? Au pe dracu ! Fii concret, puștiule, scurt si la
obiect !
-Bine, hai ca o fac !
- Auzi, inca ceva! Mai dă-le in pula mea de inhibitii si scrie ce te taie capu. Nu scrie porcarii, fă-o frumos, te pricepi la asta. Hai pune-te pe treaba ! "
